O sa fiu sincer. Am cumparat Revival datorita copertii (ma intreb cati dintre noi cumpara astfel, din acest impuls) si pentru ca ma intriga ideea de a citi o banda desenata care “revitalizeaza genul mortilor-vii”. Mai mult, de la Image, compania care scoate pe piata The Walking Dead.

Si nu am fost deloc dezamagit; din contra, inca lecturez cu placere fiecare numar, sunt absorbit de subiect si de personaje, de grafica si actiune.

Subiectul: Pentru o zi intr-un sat din SUA, Wisconsin, mortii reinvie. Dar nu in modul clasic, obisnuiti fiind de filmele de gen sau The Walking Dead, ci umani, cu capacitati normale de vorbire si motricitate, dar totusi usor……inspaimantatori. Nu o sa spoilaruiesc insa : )

Revival

Tine de ofiterul Dana Cypress, personajul principal, sa faca fata scrutinului media, fanaticilor religiosi si carantinei impuse de guvern si sa rezolve problemele inerente unui oras unde mortii…nu prea mor. Intr-un oras in care cei vii trebuie sa se obisnuiasca cu ideea ca vor convietui cu cei care ar fi trebuit sa fie morti, are loc o crima brutala si oricine, viu sau mort, este posibil suspect.

Cum ar fi sa fii servit la supermarket de o casierita care stii ca abia decedase cu doua zile inainte?

Ok, acesta ar fi, pe scurt, subiectul. In timp, cum este de asteptat, lucrurile se complica si se dezvolta – imaginati-va cum ar reactiona Omenirea daca acest lucru s-ar intampla. Cum ar fi ca…sa zicem…Comuna Corcova din Mehedinti sa fie lovita de acest sindrom, al mortilor vii. Ce ar face Guvernele lumii? Ce ar spune Biserica? Ar propovadui sau nu renasterea Domnului? Ar fi privit ca un semn trimis de Dumnezeu, sau de Diavol?

Ce ar incerca sa faca oportunistii, oamenii rai sau buni? Toate aceste dileme sunt bine reliefate in paginile benzilor desenate si se incearca explicarea cat mai amanuntita a fatetelor problemei.

Revival

Adauga acestui context si unele spirite restless despre care nimeni nu stie nimic dar totusi se fac simtite si iti dau fiori, si ai o poveste care, intr-adevar, este diferita de tot ce am citit pana acum despre zombie/morti vii si asa mai departe.

In timp, pe masura ce parcurgi benzile, simti claustrofobia, felul in care parca oraselul devine din ce in ce mai mic, mai nesigur, asaltat de morti vii – cum ar fi sa fii servit la supermarket de o casierita care stii ca abia decedase cu doua zile inainte? Destul de creepy, nu?

Grafica

Despre grafica si arta pot spune ca este buna spre excelenta, cu mici scapari – in primele numere, lucru remarcat de altfel si in comentariile cititorilor, fetele amerindienilor sunt prea…galbene. Initial credeam ca sunt si ei morti si este o modalitate de a transmite asta, fara cuvinte, dar s-a dovedit a fi doar “un feature” al mijloacelor moderne de a desena. In numerele mai recente, s-a indreptat problema.

Nimeni din benzi nu este supererou. Fiecare are o poveste personala, secrete, vulnerabilitati, dorinte. Pacate.

Desenele sunt curate si terifiante acolo unde este nevoie. Uneori picturala, precum un cal care alearga pe camp, gafaie, apoi moare subit, sangerand – chiar putin zguduitor. Ninsoare. Oameni inzapeziti.

Dinamica acolo unde se duc lupte, unde se trage, unde o masa enorma de oameni incearca sa sparga bariera politiei si sa intre pe “taramul fara de moarte”.

Revival Shot

Este fain ca, spre deosebire de alte benzi, nu imi este greu sa identific imediat personajele – au fizic diferit, sunt construite cu cap. Desi, da, Dana si sora ei, Em, seamana uneori…dar putem trece cu vederea! Doar sunt surori, nu? 🙂

Desfasurarea povestii

Este o poveste similara cu Walking Dead, in sensul in care se desfasoara lent si la finalul fiecarei benzi ramai cu mai multe intrebari decat cu raspunsuri. Dar felul in care este construita actiunea te face sa vrei SI mai mult, abia sa astepti numarul urmator! Este o poveste care musteste (ce-mi place cuvantul asta!) de atmosfera, senzatii creepy de moarte iminenta, dar una nu pe plan Mondial cat pe plan personal, psihologic, intern. Si aici, INCA o diferenta fata de clasica atmosfera din Ziua Mortilor Vii & Co.

Nimeni din carte nu este supererou. Fiecare are o poveste personala, secrete, vulnerabilitati, dorinte. Pacate. Si asta este INCA un lucru care imi place, faptul ca ma pot identifica mult mai usor cu oamenii din Revival decat cu Superman sau Spider-Man. (desi, in secret, sunt Batman, dar shhhh…). Cand ii vezi facand dragoste, sau plangand, sau pur si simplu…uitandu-se in gol si gandind, le SIMTI sentimentele, le traiesti, intrucat devii familiar cu ele.

Revival Cypress

Pe langa banda desenata de colectie, prima editie din primul numar, care in mod clar va creste in valoare datorita succesului international al benzii si al unui posibil serial, putem aduce la comanda primul numar mai ieftin, astfel incat sa decizi tu insuti/insati daca este, sau nu, pentru tine. : ) Apoi, comenteaza si spune-ne ce crezi!